Microsoft word - cap 9_2007 substante periculoase.doc
CAPITOLUL 9. SUBSTAN E I PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 9.1. Introducere
periculoase pentru mediu i s n tatea uman , activit ile care implic folosirea lor presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor interesa i.
Agen ii economici trebuie s ob in documente care con in prevederi pentru
substan ele si preparatele chimice periculoase puse pe pia , comercializate sau utilizate i s de in autoriza i de func ionare a instala iilor. Autorit ile competente au responsabilitatea pentru implementarea i monitorizarea implement rii legisla iei specifice, na ionale i comunitare.
9.2. Cadru legislativ
Principiile, fondul i scopul gestion ri chimicalelor au la baz
Consiliului European 67/548/EEC privind clasificarea substan elor chimice i99/45/EC privind clasificarea, ambalarea i etichetarea preparatelor chimice periculoase.
Legisla ia care transpune aceste Directive stabile te obliga iile i condi iile de
plasare pe pia a chimicalelor, elementul cheie în activitatea de gestionare fi nd responsabilitatea produc torului/importatorului.
Astfel, produc tori /importatori care plaseaz
substan e/preparate conform cerin elor UE, s ofere prin Fi a tehnic de Securitate informa i le referitoare la riscurile la care sunt supu i utilizatori (propriet ipericuloase pentru om, pentru mediul înconjur tor), împreun cu prezentarea pe etichet a elementelor de siguran i s respecte restric i le de plasare pe pia a chimicalelor.
Regulamentul Consiliului nr.304/2003/CEE privind importul i exportul anumitor
substan e i preparate chimice periculoase este transpus în legisla ia rii noastre prin HG nr. 697/2004 privind aprobarea proceduri de consim mânt prealabil în cuno tin de cauz pentru controlul importului i exportului anumitor substan e ipreparate chimice periculoase.
Prevederile acestui act legislativ se aplic :
• anumitor produse chimice periculoase care sunt subiect al proceduri PIC
prev zute prin Conven ia de la Rotterdam,
• anumitor produse chimcie care sunt interzise sau sever restric ionate
• tuturor produselor chimice care se export
prevederile referitoare la clasificarea, ambalarea i etichetarea substan elor ipreparatelor chimice periculoase.
Alte acte normative care transpun Regulamentul Consiliului nr.304/2003/CEE
Hot rârea de Guvern nr. 305/2007 privind unele m suri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul i importul produ ilor chimici periculo i
Legea nr. 91/2003 pentru aderarea Romaniei la Conven ia privind procedura de consim mânt prealabil în cuno tin de cauz , aplicabil
i pesticide care fac obiectul comer ului
interna ional, adoptat la Rotterdam la 10 septembrie 1988
Ordinul comun nr. 1239/2007 privind modalit ile de realizare a controlului exportului i importului produ ilor chimici periculo i, precum i modalit ile de colaborare dintre autorit i, conform Hot râri Guvernului nr. 305/2007 privind unele m suri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul i importul produ ilor chimici periculo i
Unul dintre obiectivele hor râri îl constituie aplicarea prevederilor Conven iei
privind procedura de consim mânt prealabil în cuno tin de cauz , aplicabilanumitor produ i chimici periculo i
i pesticide care fac obiectul comer ului
interna ional, adoptat la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care România a aderat prin Legea nr. 91/2003.
APM Maramure a întocmit în decursul anului urm toarele baze de date de
• inventarul cu principali agen i economici care utilizeaz substan e
• inventarul privind gestionarea mercurului la nivelul jude ului
Maramure , prin completarea unor chestionare transmise la 87 cabinete stomatologice, 23 de laboratoare de tehnic
Inspectoratul =colar Jude ean, Autoritatea de S n tate Public ,Direc ia Sanitar Veterinar , 10 agen i economici;
• inventarul amplasamentelor utilizate pentru depozitarea de eurilor
periculoase i a substan elor chimice periculoase de inute în stoc care nu mai sunt utilizate în procesul de produc ie sau care au ie it din perioada de garan ie;
• agen i economici poten iali utilizatori de chimicale ce intr
• inventarul la nivel de jude a tuturor substan elor chimice aflate în stoc
i a tuturor de eurilor de substan e chimice expirate, din unit ile de
mânt ( coli generale, profesionale, licee, colegi , facult i);
• baza de date privind agen ii economici din jude ul Maramure care
desf oar activit i cu azbest (produc tori, utilizatori finali, de in tori de produse cu con inut de azbest, inclusiv azbest con inut în construc ia cl dirilor sau a halelor industriale, precum i cantitt ile de produce cu con inut de azbest.
9.3. Importul )i exportul anumitor substan,e )i preparate periculoase In cursul anului 2007 a fost realizat inventarul jude ean i na ional al agentilor
economici importatori de substan e i preparate chimice reglementate de HG nr. 697/2004 privind aprobarea Proceduri de consim mânt prealabil în cuno tin de cauz
pentru controlul importului i exportului anumitor substan e i preparate
La nivelul jude ului Maramure nu a fost identificat niciun agent economic care
9.4. Evaluarea riscului utiliz/rii substan,elor chimice periculoase asupra s/n/t/,ii umane )i mediului
Evaluarea riscului utiliz ri substan elor chimice periculoase asupra s n t ii
umane i a mediului se realizeaz conform prevederilor HG nr. 2427/2004 care stabile te ca obiective:
• Crearea unui sistem coerent de evaluare i control al riscului
substan elor existente, produse i importate, pentru îmbun t irea protec iei s n t ii popula iei i mediului;
• Stabilirea principiilor gererale pentru evaluarea riscurilor pentru
popula ie i pentru mediu asociate substan elor existente;
• Stabilirea unui cadru administrativ i legislativ care s permit
aplicarea de c tre România a legisla iei europene privind evaluarea icontrolul riscului substan elor existente, de la data ader rii.
A fost realizat o inventariere a agen ilor economici care produc, import ,
i/sau utilizeaz substan e chimice periculoase în cantit i peste 10 tone i peste
100 tone pe an. Produc torii i importatori au obliga ia de a de ine suficiente informa i privind substan ele chimice periculoase i s
evaluarea riscului pe care aceste substan e îl prezint pentru mediu i s n tatea popula iei.
Evaluarea riscului utiliz ri substan elor chimice periculoase se bazeaz pe
furnizarea de informa i despre substan ele existente, produse sau importate, pentru crearea unui sistem eficient de evaluare i control.
9.5. Prevenirea, reducerea )i controlul polu/rii mediului cu azbest
Directiva Consiliului 87/217/CEE privind prevenirea i reducerea polu rii
activit ile privind comercializarea i utilizarea azbestului i a
În vederea protej rii s n t ii popula iei i a preveniri , reduceri i controlului
polu ri mediului cu azbest, de la 1 ianuarie 2007 sunt interzise toate activit ile de comercializare i de utilizare a azbestului i a produselor care con in azbest.
Azbest înseamn urmatorii silica i fibro i:
o crocidolit – CAS nr. 120001-28-4 (cunoscut ca i azbest albastru) o actinolit – CAS nr. 77539-66-4 o antofilit – CAS nr. 77536-67-5 o crizolit – CAS nr.12001-29-5 (cunoscut ca i azbest alb) o amozit - CAS nr.12172-73-5 (cunoscut i ca azbest brun) o tremolit – CAS nr.77536-68-6
Pentru realizarea inventarului la nivel jude ean privind activit ile în care se
produc tori, utilizatori finali, de in tori de produse cu con inut de azbest. A fost inventariat azbestul con inut în construc ia cl dirilor sau a halelor industriale, precum
i cantit ile de produse cu con inut de azbest.
Agen ii economici inclu i în inventarul realizat în anul 2007 sunt prezenta i în
Tabel 9.5.1. Agen i economici care de in articole/de euri cu azbest
De,in/tor de Utilizare azbest De)euri cu articole cu azbest Cl/diri industriale Tipuri de Alternativ/ Cantitate articole cu generat/, tone SC Vital SA Baia
între ine re eaua de alimentare cu ap a ora ului, în lungime de 134.1
km, din tuburi de azbociment, montate în perioada 1960 -1990, proprietar fi nd CL Baia Mare
SC Romplumb SA Baia Mare SC Faimar SA Production SRL, SC Cuprom SC CeramarSA acoperi pentru
prime, materiale, produse finite, (2050mp)
SC Cuar, SA Baia acoperi uri cu placa SC Aramis Invest acoperi SC AcatermSA SC Staffordshire Tableware Baia SC MOBAM SA SC Electrica SA Baia Mare SC Ramira SA Baia Mare
garaj auto, acoperite cu pl ci din azbociment (950 mp)
CNMP REMIN SA cl dire de birouri, Bucure)ti – SC Plimob SA SC Sitel SA SC Vestindustri SA Tg. L/pu) Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Maramures Spitalul Judetean acoperi cladiri de Urgen,a ,, Dr C-tin Opri) Baia Mare Spitalul de Pneumoftiziologi e Baia Mare Spitalul de Boli Infec,ioase Dermatovenerolo gie si Psihiatrie Baia Mare Spitalul Municipal acoperi cladiri Marmatiei Spitalul Ora)enesc Vi)eu de Sus Spitalul de Recuperare Bor)a Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie Spitalul de Psihiatrie Cavnic Spitalul Orasenesc Târgu Lapu) Centrul de S/n/tate Rural de Boli Cronice omcuta Mare Serviciul Jude,ean de Ambulan,/ Maramure) 9.6. Substan,e reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) Gestionarea adecvat a agen ilor frigorifici este un domeniu în care se fac
eforturi pentru alinierea la standardele de mediu ale UE. O parte din agen ii frigorifici utiliza i în trecut pe scar
stratul de ozon, chimicale restric ionate la nivel
interna ional prin Conven ia de la Viena i Protocolul de la Montreal. Atât statele UE cât i România sunt semnatare ale acestor acorduri multilaterale de mediu (tratate interna ionale), asumându- i responsabilitatea de a elimina gradual din economie astfel de chimicale.
Emisi le provenite de la agen i de lucru din instala iile frigorifice i pompele de
c ldur , pot avea efecte negative asupra atmosferei, intervin în fenomenul de depreciere a stratului de ozon i contribuie la fenomenul de înc lzire global prin efectul de ser .
Regulamentul nr. 2037/2000 se refer la substan ele care diminueaz stratul
de ozon. Regulamentul se aplic produc iei, importului, exportului, comercializ rii pe pia a intern , utiliz ri recuper rii, recicl ri , regener rii i distrugeri substan elor care epuizeaz stratul de ozon.
Prevederile acestui Regulament sunt transpuse în legisla ia na ional
Ordonan a Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial i introducerea unor restric i la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon iOrdinul MAPPM nr. 506/1996 pentru aprobarea Proceduri de reglementare a activit ilor de import i export cu substan e, produse i echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substan ele care epuizeaz stratul de ozon.
Legea nr. 84/1993 privind ratificarea Conventiei de la Viena privind protec ia
stratului de ozon, a Protocolului de la Montreal privind substan ele care epuizeazstratul de ozon i a Amendamentului de la Londra al Protocolului de la Montreal, constituie principalul act normativ armonizat privind protec ia stratului de ozon. Amendamentul de la Copenhaga al Protocolului de la Montreal a fost acceptat prin Legea nr. 9/2001, iar Amendamentul de la Montreal al Protocolului de la Montreal, prin Legea nr. 150/2001.
Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonan ei Guvernului nr. 89/1999 se
refer la regimul comercial i introducerea unor restric i la utilizarea hidrocarburilor halogenate care epuizeaz stratul de ozon, iar Hot rârea Guvernului nr. 58/2004, aprob Programul Na ional de eliminare a substan elor care depreciaz stratul de ozon.
Substan ele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal sunt:
CFC-uri (clorofluorocarburi) – utilizate ca agen i frigorifici, solven i, aerosoli farmaceutici i cosmetici, agen i de expandare în tehnologia de produc ie a spumelor de izola ie i haloni – substan e folosite în sting toare
a) Triclorfluormetan (CFC-11); b) Diclorfluormetan (CFC-12); c) Triclortrifluoretan (CFC-113); d) Diclortetrafluoretan (CFC-114); e) Clorpentafluoretan (CFC-115); f) Bromclordifluormetan (halon-1211); g) Bromtrifluoretan (halon-1301); h) Dibromtetrafluoretan (halon-2402); i) Tetraclormetan (tetraclorur de carbon-CTC);
j) 1,1,1-Tricloretan (metilcloroform-MFC), precum i echipamentele
i produsele care con in substan ele înscrise la lit. a)-h) sau care
sunt doar ob inute cu ajutorul acestor tipuri de substan e, indiferent dac ele mai con in sau nu astfel de substan e.
HCFC (hidrocarburi par ial halogenate – hidroclorofluorocarburi) – agen ifrigorifici, agen i de expandare a spumelor de izola ie, solven i, aerosoli
Bromura de metil, MeBr – utilizat în dezinfec ia solului în sere, în dezinfec ia spa i lor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfec ie destinate transportului legumelor i fructelor proaspete, tratarea semin elor;
Alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic - "al i CFC" (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217) i hidrocarburi par ial halogenate care con in în molecul , pe lâng atomi de fluor i clor, atomi de brom, cu denumire tehnic- HBrFC.
In jude ul Maramure au fost inventariate cantit ile de substan e care distrug
stratul de ozon (ODS) la agen i economici care desf oar activitate de service, în anul 2007, datele fi nd prezentate în tabelul urm tor: Tabel 9.6.1. Cantit ile de ODS-uri existente în anul 2007 în jude ul MaramureNr.
Suplimentar, în cursul anului 2007 a fost reciclat
i recuperat o cantitate de 25 kg R22 i a fost
recuperat pentru eliminare o cantitate de 1,2 kg de R12. .
In jude ul Maramure , pentru anul 2007, nu au fost identificate instala ii
automate pentru stins incendii care s fie alimentate cu halon 1211 sau halon 1301
i nici stocuri de bromur de metil sau agen i economici care s utilizeze bromura
de metil în aplica i fitosanitare. De asemenea, nu au fost constatate utiliz ri ale tetracloruri de carbon în activit i industriale.
In urma inventarului privind agen i economici care efectueaz activit i de
service cu freoni în jude ul Maramures, s-a constatat c exist un num r de 15 agen i economici care utilizeaz
în activit ile lor doar substan ele permise de
Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substan ele care diminueaz stratul de ozon.
9.7. Biocide
Procedura de plasare pe pia a produselor biocide pe teritoriul României este
reglementat prin Directiva Comunitati Europene 98/8/EC, transpus în legisla ia din România prin HG nr. 956/2005.
Produsele biocide la care face referire acest act normativ sunt clasificate în 23
de tipuri, din urm toarele grupe principale:
•Dezinfectante i produse biocide în general (dezinfectante pentru spa ii
private i zone de s n tate public , igiena veterinar , pentru industria alimentar
i industria de preparare a furajelor, pentru dezinfectarea
•Conservan i (pentru produse îmbuteliate, conservan i pentru lemn,
pentru fibre, piele, zid rie, cauciuc, pentru instala ii de r cire, pentru fluidele utilizate în metalurgie)
•Pesticide non-agricole (rodenticide,avicide,moluscocide) •Alte produse biocide (conservan i pentru produse alimentare sau
furajere, produse antibioderm , fluide pentru îmb ls mare i pentru produse taxidermale)
Grupa I – produse extrem de toxice,cu un con inut de s.a. având DL 50 pân
la 50 mg/kg corp. Dezinfectante )i produse biocide generale (tip de produse 1-5), respectiv: Tip de produs 1:
Dezinfectante pentru spa ii private i zone de s n tate public
Grupa II – produse puternic toxice cu s.a. având DL 50 între 50, i inclusiv 200 mg/kg corp.produsele din aceast Conservan,i (tip de produse 6-13), respectiv: Tip de produs 6:
Conservan i pentru fibre, piele, cauciuc i materiale polimerizate
Tip de produs 10: Conservan i pentru zid rie Tip de produs 11: Conservan i pentru instala iile de r cire pe baz de lichide i a
Tip de produs 12: Produse ce împiedic depunerile de n moluri Tip de produs 13: Conservan i pentru fluidele utilizate în metalurgie Grupa III – produse moderat toxice, cu DL 50 peste 200 i inclusiv 1000 mg/kg corp. Produsele din aceast grup
care con in maximum 25 % s.a. pot fi trecute în
grupa a IV Pesticide nonagricole (tip de produse 14-19), respectiv: Tip de produs 14: Rodenticide Tip de produs 15: Avicide Tip de produs 16: Moluscocide Tip de produs 17: Piscicide Tip de produs 18: Insecticide, acaricide i produse pentru combaterea altor
Tip de produs 19: Repelen i i atractan i Grupa IV – produse cu toxicitate redus , cu DL 50 peste 1000 mg/kg corp. Alte produse biocide (tip de produse 20-23), respectiv: Tip de produs 20: Conservan i pentru produse alimentare sau furajere
Tip de produs 21: Produse antibiodermTip de produs 22: Fluide pentru îmb ls mare i produse taxidermale Tip de produs 23: Combaterea altor vertebrate
În eviden ele Biroului Vamal Baia Mare, pentru anul 2007, exist un singur
agent economic înregistrat cu activitate de import i export de produse biocide-sanitar veterinare, i anume firma SC MARAVET SRL Baia Mare, care a importat icomercializat în 2007 urm toarele cantit i de produse: Grupa principal 1, TP 3 i TP 4 – 159056 litri Grupa principal 3, TP 14 - 41744,5 kg,
În cursul anului 2007, activit ile derulate de c tre Autoritatea de S n tate
Public Maramure s-au axat pe obiectivele din cadrul Programului Na ional de S n tate, activit ile desf urate cuprinzând doar ac iuni de monitorizare a intoxica i lor acute neprofesionale cu produse pesticide. În anul 2007, la nivelul jude ului nu s-au înregistrat cazuri de intoxica i acute neprofesionale cu produse pesticide. În cadrul ac iunilor curente de prevenire a apari iei îmboln virilor în rândul popula iei, în focare epidemice, prin unitatea de produse antiepidemice au fost distribuite i utilizate urm toarele cantit i de dezinfectante i substan e pentru deparazitare: Javel 350 cuti a 50 cpr, solu ie Oreli pentru pediculoz 492 flacoane a 10 ml, solu ie Orelli pentru scabie – 80 flacoane a 10 ml, s pun lichid – 5 l.
În cadrul unit ilor medicale au fost utilizate urm toarele cantit i de produse
biocide din grupa I (produse biocide pentru igiena uman
respectiv, dezinfectante pentru spa ii private i zone de s n tate public
Tabel 9.7.1. Produse biocide utilizate în unit ile medicale în anul 2007
Cantitate Denumire biocid utilizat/
Deosept (Detergent, dezinfectant ,dezodorizant)
Desam OX (dezinfectant lichid concentrat)
Primasept (dezinfectant pt dezinfectia cirurgicala
9.8. Poluan,i organici persisten,i
Conventia de la Stockholm privind Poluan ii Organici Persisten i (POPs)
adoptat în luna mai 2001, are ca obiectiv protejarea s n t ii umane i a mediului fa de poluan i organici persistenti. A intrat în vigoare la 17 mai 2004, dupa ce a fost ratificat de 50 de state; în prezent include 98 de P r i (97 state i Uniunea European ).
România a devenit parte a Conven iei o dat cu ratificarea acesteia prin Legea
nr. 261/2004. Conven ia este focalizat pe reducerea i acolo unde este necesar, eliminarea a 15 dintre POPs, care preocup comunitatea interna ional .
Poluan i organici persisten i sunt substan ele chimice care ramân intacte în
mediu perioade îndelungate, toxice pentru oameni i organismele s lbatice i care se bioacumuleaza în esuturile grase, sunt volatile i au o circula ie global prin atmosfer
diclorfenil– tricloretan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex i
toxafen. POPs sunt recunoscu i ca având propriet i toxice, persinten , capacitate de bioacumulare, volatilitate i biodisponibilitate.
In România s-a elaborat Planul Na ional pentru Implementarea Conven iei de
la Stockholm care are ca obiective i opereaza în urm toarele direc ii:
• eliminarea depozitelor i de eurilor de pesticide, a stocurilor de PCB, a poluan ilor organici neidentifica i (presupu i a fi POPs); • interzicerea produc iei de POPs li a altor substan e care ar putea fi incluse pe lista POPs; • reducerea emisi lor de POPs din incinerarea de eurilor i orientarea c tre o dezvoltare durabil a unei agriculturi ecologice; • cre terea produc iei i a gradului de utilizare a substan elor „curate” i mai economice în lupta împotriva vectorilor unor boli.
Din inventarierea realizat în jude ul Maramure , prin metodologia CORINAIR,
în anul 2007, la fel ca i în anii anteriori, nu au rezultat domenii de activitate din care se emit, în mod semnificativ, poluan i organici persisten i.
Din calculele de estimare a cantit ii de POPs emis , a rezultat pentru anul
2007 o emisie de 36 kg, inferioar cantit ii emis în anii anteriori, provenind din arderi în industria de prelucrare. În acest context trebuie de subliniat c în anul 2007 în jude ul Maramure
nu a mai func ionat niciun crematoriu pentru arderea
de eurilor spitalice ti, cea mai mare parte a emisi lor de POPs din anii anterior fi nd atribuit acestei activit i.
9.9. Produse Fitosanitare – Pesticide Pesticidele se încadreaz în grupele de toxicitate în func ie de doza letal 50 %
(DL 50), oral acut a substan ei active. DL 50 reprezint doza unic de substan activ exprimat în mg/kg corp, care, administrat oral la obolani albi supu i în prealabil la un post de 24 de ore, provoac moartea la 50 % din lotul experimental în cursul perioadei de observa ie de 14 zile.
În jude ul Maramure exist un num r de 25 de agen i economici abilita i care
au ca obiect de activitate comercializarea pesticidelor. Nu exist importatori sau exportatori de pesticide.
Cantit ile de pesticide utilizate în anul 2007, conform raport rilor semestriale
ale comercian ilor i utilizatorilor de pesticide, sunt urm toarele:
Agen ii economici abilita i pentru a desf ura activit i de comer cu pesticide
Tabel 9.9.1. Agen ii economici abilita i pentru a desf ura activit i de comer cu pesticide
Valabilitatea Nr. )i data Agent economic autoriza,iei autoriza,iei emise de DADR toxicit.
Baia Mare,str. V.Alecsandri nr. 34/18.02.2004 de prelungire
10 SC Rubimar SRL, F rca a, str. 32/09.04.2003 Anual
11 SC Elban Agro SRL-Satulung nr. 35/16.04.2004 Anual
12 SC Unisem SA – Sucursala Baia 20/23.03.2000 Anual
14 AF Pop Florin, =omcuta Mare, 40/13.10.2004 Anual
15 Sc Vetsim SRL, L pu ,str. 43/20.06.2005 Anual
16 SC Nutrivet SRL, Baia Mare, str. 44/08.08.2005 Anual
17 SC Odion Mar SRL, Ode ti nr. 17 45/28.06.2006 Anual
18 SC Sem Consulting SRL, Seini 46/10.07.2006 Anual
19 SC Praktiker Romania SRL, Bd. 47/09.02.2007 Anual
20 SC Proteplant MM SRL, Baia 48/08.05.2007 Anual
21 SC Miloni Cafe Suciu de Sus, nr. 49/29.05.2007 Anual
22 SC Cor Vet SRL, Tg. L pu , str. 50/13.06.2007 Anual
23 AF Grabovski Maria, Seini, str. T. 54/08.08.2005 Anual
9.10. Mercurul
În anul 2007 a fost realizat inventarul privind gestionarea mercurului la nivelul
jude ului Maramure , prin completarea unor chestionare transmise la cabinete stomatologice, laboratoare de tehnic
Direc ia de S n tate Public , Direc ia Sanitar Veterinar , ICPM, agen i economici poten ial utilizatori /de in tori de mercur.
Prelucrarea rezultatelor transmise de cei inventaria i a relevat existen a în jude
a 432,126 kg mercur metalic i 38,643 kg mercur sub forma de compu i.
Trebuie men ionat faptul c la Institutul de Cercetari i Proiectari Miniere din
Baia Mare, exist o cantitate de 391,927 kg mercur metalic din care 90,33% este in custodia institutului i reprezint mercur confiscat de IPJ Maramure începând cu anul 1991.
9.11. Introducerea pe pia,/ a detergen,ilor La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în anul 2004 Regulamentul
648/2004 privind detergen i , care abrog prevederile actelor comunitare anterioare din domeniu i care a intrat in vigoare la nivelul Uniunii Europene în luna octombrie 2005.
In România, Regulamentul a devenit direct aplicabil de la data ader rii la
Uniunea European , fi nd adoptat în acest sens HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor m suri pentru asigurarea aplic ri Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European i al Consiliului Uniunii Europene privind detergen ii.
Conform noilor reglement ri: 1. „Detergent” reprezint orice substan sau preparat care con ine s punuri
i/sau al i agen i tensioactivi destina i proceselor de sp lare i cur are. Detergen ii
pot fi sub forme diferite (lichid , pulbere, past , buc i, blocuri, pies turnat , piesfasonat etc.) i s se comercializeze pentru uz casnic, în scopuri institu ionale sau industriale. Alte produse care se pot considera detergen i sunt: „preparat auxiliar de sp lare”, destinat înmuieri (presp l rii), cl tiri sau albiri hainelor, lenjeriei de uz casnic etc.; „balsam pentru rufe”, destinat modific rii tu eului es turilor în opera iile de completare a sp l rii es turilor; „preparat de cur are”, pentru produsele de între inere domestic de uz general i/sau alte produse de cur are pentru suprafe e(de exemplu: materiale, produse, ma ini, instala i mecanice, mijloace de transport iechipamente conexe, instrumente, aparatur etc.); „alte preparate de cur are isp lare”, destinate altor procese de sp lare i cur are;
organic utilizat în detergen i, care are propriet i tensioactive i care con ine una sau mai multe grupe hidrofile i una sau mai multe grupe hidrofobe de natur
dimensiuni care s fac posibile reducerea tensiunii superficiale a apei i formarea unor monostraturi întinse sau adsorbite la interfa a ap -aer, precum i formarea de emulsii i/sau microemulsii i/sau micele i adsorb ia la interfe ele ap -solid.
3. „Detergentul industrial i institu ional” reprezint un detergent pentru sp lare
i cur are în afara sferei domestice, realizate de personal specializat care utilizeaz
La introducerea pe pia , detergen ii i agen i tensioactivi pentru detergen i
condi iilor, caracteristicilor i limitelor stabilite de
regulament i anexele acestuia i, dup caz, Directivei 98/8/CE i oric rei alte legisla i comunitare relevante.
Produc tori de detergen i i/sau de agen i tensioactivi pentru detergen i sunt
stabili i în Comunitate. Produc tori sunt responsabili de conformitatea detergen ilor
i/sau a agen ilor tensioactivi pentru detergen i cu dispozi i le din prezentul
În jude ul Maramure nu î i desf oar activitatea agen i economici produc tori
Concluzii In cursul anului 2007, a fost realizat inventarul cantit ilor de azbestul con inut
în construc ia cl dirilor sau a halelor industriale, precum i cantit ile de produse cu con inut de azbest.
Inventarierea cantit ilor de mercur a relevat existen a în jude a 432,126 kg
mercur metalic i 38,643 kg mercur sub forma de compu i.
În jude ul Maramure exist un num r de 25 de agen i economici abilita i
pentru comercializarea pesticidelor. Nu exist
In urma inventarului privind agen i economici care efectueaz activit i de
service cu freoni în jude ul Maramures, s-a constatat c exist un num r de 15 agen i economici care utilizeaz
în activit ile lor doar substan ele permise de
Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substan ele care diminueaz stratul de ozon.
Din calculele de estimare a cantit ii de POPs emis , a rezultat pentru anul
2007 o emisie de 36 kg, inferioar cantit ii emis în anii anteriori, provenind din arderi în industria de prelucrare. În acest context trebuie de subliniat c în anul 2007 în jude ul Maramure
nu a mai func ionat niciun crematoriu pentru arderea
de eurilor spitalice ti, cea mai mare parte a emisi lor de POPs din anii anterior fi nd atribuit acestei activit i.
Realizarea inventarelor substan elor periculoase i a operatorilor implica i în
producerea, comercializarea i/sau utilizarea lor permite o monitorizare mult mai eficient a acestor substan e.
Prof. Dr. Uta Meyding-Lamadé Schriftenverzeichnis 1. U. Meyding-Lamadé, B. Bassa, C. Jacobi, B. Kress, C. Schranz, Abstract: A Stroke Therapy in the 21st Century: A Case Report Brunei Darussalam Journal of Health . 2012, 5: 13-19 in press 2. Kunze U, Meyding-Lamadé U , ISW TBE. Tick-born encephalitis: the impact of epidemiology, changing lifestyle, and environmental factor
PATIENT REGISTRATION Patient Information: Today’s Date:_____________ E-mail Address:_______________________________________________ Home Phone #__________________ Cel Phone #___________________Work Phone #___________________ Ext #______ Name______________________________________ I prefer to be cal ed_____________________Birthdate_______________ Address___________________________